

Din 30 martie 2018, mincroîntreprinderile pot deduce până la 20% din suma datorată cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderii, însă doar dacă fac sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Pentru a determina dacă societatea dumneavoastră se încadrează la categoria de microîntreprindere, trebuie să verificați dacă îndeplinește, în mod cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal 2018, următoarele condiții esențiale prevăzute de Codul fiscal:
Impozitul pe veniturile microîntreprinderii sau, mai simplu, impozitul micro trebuie aplicat din anul fiscal următor celui în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus. Cu alte cuvinte, o firmă care a îndeplinit condițiile în anul 2018 va aplica impozitul micro începând din anul 2019.
Prin excepție, microîntreprinderile care au un capital social minim de 45 000 de lei și cel puțin doi salariați pot opta pentru trecerea la regimul impozitării profitului.
Există două cote de impozitare micro. Mai precis, microîntreprinderile care au cel puțin un salariat (fie el și cu contractul de muncă suspendat), plătesc un impozit în cotă de 1%, iar cele fără salariați plătesc un impozit în cotă de 3%.
Cota de impozitare se schimbă de la un trimestru la altul numai dacă firma angajează salariați sau renunță la cei cu care deja este în raporturi de muncă.
Calculul și plata impozitului micro se fac trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Cu alte cuvinte, aceste termene sunt, pentru anul 2019, următoarele:
Referitor la anul fiscal al microîntreprinderii, acesta este anul calendaristic. Iar ieșirea din regimul micro intervine atunci când firmei i se aplică alt impozit, adică atunci când trebuie să treacă la impozit pe profit (fie prin opțiune, fie prin depășirea pragului de un milion de euro).
În altă ordine de idei, începând din anul 2018, microîntreprinderile pot face deduceri de impozit de până la 20% din suma datorată, însă doar dacă fac sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.
Totodată, această posibilitate este însoțită de obligația de a depune periodic o declarație privind sponsorizările efectuate.