Alte exemple de situații în care se aplică interesul legitim definit conform Legii nr. 190/2018 cu privire la aplicarea Regulamentului 679/2016 (GDPR) în România

Continuăm seria de articole dedicate informării despre Legea nr. 190/2018 cu privire la aplicarea Regulamentului 679/2016 (GDPR) în România, lege care a a intrat în vigoare în cursul lunii iulie 2018. Această lege aduce completări Regulamentului GDPR și generează câteva obligații noi pentru entitățile juridice românești.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în măsura strict necesară și proporțională în scopul asigurării securității rețelelor și a informațiilor constituie un interes legitim al operatorului de date în cauză conform Legii nr. 190/2018 cu privire la aplicarea Regulamentului 679/2016 (GDPR) în România.

Mai exact se referă la capacitatea unei rețele sau a unui sistem de informații de a face față, la un anumit nivel de încredere, evenimentelor accidentale sau acțiunilor ilegale sau rău intenționate care compromit disponibilitatea, autenticitatea, integritatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal stocate sau transmise, precum și securitatea serviciilor conexe oferite de aceste rețele și sisteme, sau accesibile prin intermediul acestora, de către autoritățile publice, echipele de intervenție în caz de urgență informatică, echipele de intervenție în cazul producerii unor incidente care afectează securitatea informatică, furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice, precum și de către furnizorii de servicii și tehnologii de securitate, 

Acesta ar putea include, de exemplu, prevenirea accesului neautorizat la rețelele de comunicații electronice și a difuzării de coduri dăunătoare și oprirea atacurilor de „blocare a serviciului”, precum și prevenirea daunelor aduse calculatoarelor și sistemelor de comunicații electronice.

Atunci când „interesul legitim” este folosit ca bază legală a prelucrării, în conformitate cu Legea nr. 190/2018 cu privire la aplicarea Regulamentului 679/2016 (GDPR) în România, înainte de a iniția prelucrarea, ar trebui:

• să se stabilească „realitatea” interesului (ex. pentru protecția rețelei)
• să se stabilească necesitatea prelucrării (ex. pentru nevoia de a colecta adrese IP)
• persoanei vizate nu i se încalcă drepturi și nu i se afectează interesele (din contră, este și interesul persoanei vizate să afle dacă este implicată, fără să știe, într-un atac informatic, de exemplu).

Altfel spus, „interesul legitim” trebuie justificat și nu folosit în mod abuziv dacă predomină drepturile și interesele persoanei vizate.