Explicații ale efectelor forței majore în business

Explicații ale efectelor forței majore în business

Având în vedere informațiile apărute în mediul public în ultimele zile, dar și întrebările pe care le-am primit din mediul privat, dorim să clarificăm două noțiuni (instituții de drept) extrem de folosite, dar ale căror efecte nu sunt pe deplin înțelese.

Ne referim la ”forța majoră” și la ”impreviziune”, iar în cele ce urmează vă vom prezenta caracteristicile fiecărei noțiuni, dar și efectele pe care le au asupra contractelor:

Concluzii pe scurt:

  1. Ca regulă, forța majoră nu anulează automat plata unor sume de bani, plata datorată printr-un contract, ci doar o amână până la încetarea situației de forță majoră;
  2. Efectul principal al forței majore este că, odată amânată plata sumelor datorate, nu se plătesc penalități pe perioada amânării;
  3. Dacă dorim să obținem reduceri ale sumelor ce trebuie plătite partenerilor contractuali, simpla existență a forței majore nu este suficientă, ci va trebui să demonstrăm că forța majoră ne-a produs prejudicii, că ne-a afectat cifra de afaceri și că sumele pe care le datorăm sunt dificil de “suportat” în noul context pe care nu aveam de unde să îl știm la momentul când am semnat contractul respectiv (acesta este argumentul numit “impreviziune”);

Explicații detaliate:

Forța majoră reprezintă un eveniment pe care părțile unui contract nu au putut să îl prevadă, este imbatabil (nu există o soluție legală sau practică de înlăturare a lui) și nu se datorează culpei părților.

Cu titlu de exemplu prezentăm câteva situații de forță majoră: pandemiile, inundațiile masive în zone care în general nu sunt supuse inundațiilor (altfel părțile puteau să prevadă apariția unei inundații), războaiele, etc.

Forța majoră practic pune una (sau mai multe) dintre părțile contractuale în imposibilitatea efectivă de a-și executa o obligație. Cu titlu de exemplu:

  • (a) plata unei sume de bani reprezintă forță majoră doar în cazul în care firma, din cauza evenimentului intervenit, nu mai dispune de lichidități sau
  • (b) neonorarea unei comenzi este cauzată de o interdicție de deplasare.

Simpla apariție a situației de forță majoră nu conduce automat la anularea obligației de îndeplinire a contractelor.

Modul in care produce efecte forța majoră:

Un pas important îl reprezintă invocarea forței majore din partea celui care este afectat. Această invocare se face printr-o notificare scrisă transmisă partenerului contractual în care se dezvoltă motivele pentru care este invocată starea de forță majoră.

Atragem atenția asupra faptului că invocarea forței majore nu exonerează partea care invocă forța majoră de executarea obligației, ci doar amână momentul până la care obligația trebuie îndeplinită. Cu titlu de exemplu, dacă din cauza forței majore nu poate fi achitată o rată bancară, după ce trece situația de forță majoră va trebui achitată și respectivă rată.

Avantajul major al invocării forței majore este acela de a amâna îndeplinirea anumitor obligații contractuale fără a plăti penalități, daune-interese etc.

Desigur, fiecare contract în parte poate prevederea condiții suplimentare pentru invocarea forței majore, iar acest lucru se poate face doar analizând fiecare contract în parte.

Impreviziunea

Deși contractul are putere de lege între părți, fiind obligatoriu pentru aceștia, impreviziunea reprezintă acea posibilitate de a deroga de la obligațiile asumate în cadrul contractului, din cauza apariției unor evenimente care nu puteau fi cunoscute la dată semnării contractului.

Condiție esențială pentru invocarea impreviziunii o reprezintă existența unei obligații ce a devenit excesiv de dificil de realizat pentru o parte. Cu titlu de exemplu, în România instituirea impreviziunii a fost folosită în dosarele creditelor acordate în franci elvețieni acolo unde ratele crescuseră și de 5 ori mai mult decât fuseseră negociate.

Astfel, pentru a invoca impreviziunea este necesar să putem demonstra că executarea unei obligații contractuale este absolut excesivă și că nu am prevăzut la momentul încheierii contractului o obligație atât de grea.

Modul în care produce efecte impreviziunea:

Un prim pas obligatoriu îl reprezintă încercarea de negociere cu bună-credință a contractului cu partenerul contractual. Acest fapt presupune trasarea unor limite de negociere cu bună-credință și formularea unor cerințe de negociere acceptabile și pentru partenerul contractual. Practic, costurile obligațiilor excesive trebuie suportate în mod egal de toate părțile contractante.

În cazul în care negocierile eșuează, al doilea pas îl reprezintă introducerea unei acțiuni în instanță. Din păcate, instanțele din România au termene foarte lungi de soluționare a dosarelor (1-2 ani), iar în această perioadă partea care invocă impreviziunea este ținută să își îndeplinească obligațiile astfel cum rezultă din contract. După obținerea unei hotărâri defintive se face o compensare între obligațiile executate și noul mod de executare prevăzut de hotărâre.

În concluzie, cele două instituții pe care vi le-am prezentat prezintă particularități juridice și elemente care trebuie abordate cu o atenție deosebită și doar o analiză concretă asupra contractelor în cauză poate duce la un răspuns cu privire la aplicabilitatea lor.

În cazul în care considerați că există astfel de contracte în societatea dumneavoastră, vă rugăm nu ezitați să ne contactați pentru o analiză amănunțită pe adresa de e-mail office@paulopol.ro.