Interferențe legislative: GDPR și Fiscalitate 2. Precizări referitoare la modul de completare a facturilor

Continuăm astăzi seria de articole dedicate prezentării și analizei corelației legislative dintre GDPR și fiscalitate cu precizări referitoare la modul de completare a facturilor.

Modalitatea de completare a facturilor descrisă în articolul publicat anterior (pe 12 iulie 2018) aici pe site a fost impusă prin Ordinul nr. 29/2003 privind aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora în articolele 3 aliniatele (2) și (3), în care se menționa:

“(2) În partea stângă jos a facturii fiscale vor fi menționate și datele de identificare a persoanei care efectuează livrarea bunurilor, și anume: numele și prenumele, seria și numărul actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate sau pașaport), codul numeric personal.

(3) Persoanele juridice care utilizează facturi fiscale specifice, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice, care nu au rubrică specială pentru înscrierea datelor de identificare prevăzute la alin. (2), până la modificarea (adaptarea) formularelor respective vor înscrie (completa) în partea de jos a formularului datele persoanei autorizate să efectueze livrarea bunurilor.”

Pentru a evita astfel de complicații, legate de protecția datelor personale din facturi conform prevederilor Regulamentului GDPR, i se poate cere partenerului contractual ca pe facturile emise să nu fie trecute datele emitentului. O astfel de cerere este întemeiată, deoarece Hotărârea Guvernului 831/1997 menționată anterior, a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 105/2009.

În ciuda abrogării, pe facturi se completează în continuare datele personale ale emitentului.